Un procent de 15-20% din toate sarcinile, din păcate, sfârșesc prin avort spontan, mai frecvent chiar înainte activitatii cardiace fetale. Când acest lucru se întâmplă în trei sarcini consecutive, fără a avea un copil născut, atunci se folosește termenul „avort recurent sau habitual”. Un procent de 1-2% dintre cuplurile care încearcă să conceapă un copil se confruntă cu o problemă asta.
Diverse factori sunt asociate cu astfel de avorturi:
● Vârstă: Probabilitatea crește atunci când femeia are peste 35 de ani, iar barbatul peste 40 de ani.
●Istoricul reproductiv a femeii: Probabilitatea de avort spontan ajunge la 40% după trei anterioare avorturi spontane consecutive, chiar dacă inainte acesteia a fost realizată o sarcină sănătoasă, care la final a adus un copil acasă.
●Obezitate: Obezitatea este un alt factor epidemiologic, fie de unu singur avort spontan fie de mai multe avorturi spontane consecutive.
●Sindromul antifosfolipidic: Acest sindrom, apare la 15% dintre femeile cu avorturi de acest tip. Sindromul antifosfolipidic este cauza cea mai cunoscută dar în același timp și cauza ușor de tratat a acestui tip de avort spontan.
●Trombofilia dobândită: Controlul trombofiliei complete se efectuează prin examinări hematologice de către hematologi specialiști, în timp ce schemele terapeutice sunt administrate înainte sau după concepție.
●Problemele cromozomiale ale cuplului: Într-un procent mic de cupluri cu avorturi consecutive, se observa o redistribuire la cromozomii a cel puțin unui partener. Această redistribuire este de la naștere și nu are simptome evidente. Probabilitatea avortului spontan depinde de dimensiunea materialului genetic modificat care schimba poziţia. Acest caz este controlat de o simplă recoltare sangelui pentru analiza cariotipică (controlul cromozomilor) al cuplului. Dacă se constată o redistribuire a cromozomilor, se recomandă consilierea genetică pentru a determina probabilitatea unei sarcini sănătoase.
●Problemele cromozomiale ale fătului: 30-60% din avorturi se datorează anomaliilor cromozomiale ale embrionilor. Embrionii cu probleme cromozomiale apar de obicei când părinții sunt mai în vârstă, dar fara sa se exclud și părinții mai tineri. În acest caz, cromozomii părinților sunt normali, în timp ce gameții lor (ovulul și / sau sperma) poartă o anomalie cromozomială, care este transferată fătului. Pentru a clarifica acest factor se necesită une analize mai specifice. În special, se poate efectua analiza cromozomilor de spermatozoizi prin FISH (Fluorescence In Situ Hybridisation) sau controlul cromozomial al embrionilor înainte de implantare (Diagnostic genetic de preimplantare).
●Cauze anatomice: Cauzele anatomice ale avorturilor repetate consecutive sunt anomalii congenitale ale uterului,cum ar fi uter septat (care este tratat chirurgical) sau uter bicornuat sau unicornuat, și rareori (și dificil de dovedit) insuficiența cervicală. În toate aceste cazuri, este precedată o examinare imagistică și posibil o investigație chirurgicală și clasificarea diferențierii anatomice de către un ginecolog specializat și discutarea despre probabilitatea și eficacitatea reabilitării sale.
● Factori Endocrini: Factorii endocrine asociate cu pierderile de sarcină sunt bolile tiroidiene, prezența anticorpilor anti-tiroidieni, diabetul zaharat și tulburări de metabolizare a glucozei observate adesea la femeile cu sindrom ovarian polichistic. În aceste cazuri, este recomandabil cuplului să consulte un endocrinolog specific și să urmeze un stil de viață mai sănătos, cu exerciții sistematice și o alimentație adecvată.
●Nivele crescute ale celulelor NK: Cercetarea științifică a corelat, până acum, apariția avorturilor la femeile cu niveluri ridicate de celule ucigașe naturale (Natural Killers) ale uterului. Tehnicile actuale prezintă aceste celule în sângele periferic și dau o imagine diferită care nu este asociată cu avorturile spontane și tratamentul acestora. Există mai multe ipoteze cu privire la efectul sistemului imunitar asupra avorturilor, dar pentru moment există doar ipoteze. Uneori, corticoizii și imunoglobulinele intravenoase sunt utilizate numai pe bază empirică și fără dovezi științifice.
●Infecție microbiana: Diferiți germeni ai tractului genital au fost implicați în avorturi fără a fi totuși dovedit că sunt asociate cu avorturi spontane(cum ar fi Ureaplasma). În schimb, alți microbi, cum ar fi vaginoza (vaginoză bacteriană), s-au dovedit a se corela cu avorturile trimestriale de al doilea trimestru și este necesar femeia în timpul sarcinii să se controleze.dacă a existăt o astfel în istoricul ei medical.
Prin urmare, cauzele care pot duce la avorturi spontane sunt multiple și complet diferite una de cealaltă. Din acest motiv, investigarea cuplurilor cu avorturi spontane consecutive necesită o abordare coordonată și pe mai multe niveluri pentru a identifica cauza pierderilor de sarcină. În același timp, este totuși necesar să se ofere cuplurilor sprijin psihologic pe tot parcursul investigației și tratamentului pentru a putea gestiona cel mai bine suferința și anxietatea care apare în aceste cazuri. Nivelul actual de cunoștințe permite diagnosticarea
precoce și tratamentul eficient al avorturilor spontane, crescând în același timp probabilitatea unei sarcini sănătoase.