Michalis Kyriakidis, MD, MSc,
Ginecolog în Reproducere Asistată, Clinica de Fertilizare Embryolab

Infertilitatea este una dintre problemele medicale majore din lumea occidentală care afectează aproximativ 10% din cuplurile de vârstă reproductivă. Acest lucru a dus la 40 de ani de cercetare continuă și avansare în domeniul reproducerii asistate și FIV, inclusiv producerea de medicamente inovatoare și tipuri de tratament.

În prima etapa unui FIV, orice cuplu va auzi termeni care îi pot încurca sau chiar îi pot stresa. Unul dintre primele termeni pe care le pot auzi de la specialistul lor în fertilitate este termenul „protocol”. Și s-ar putea să se întrebe: este ceva din filmul James Bond sau al unei agenții guvernamentale secrete?

Ei bine, nu. Termenul protocol se referă la tipul și doza de medicamente pentru fertilitate de care aveți nevoie, combinația de substanțe diferite și calea planului dvs. de fertilitate. Stimularea ovariană controlată este un pas fundamental al tratamentului dumneavoastră, în timpul căruia se recrutează numărul optim de ovovcite și se recoltează ulterior pentru a fi fertilizate și pentru a crea embrioni pentru transfer. De-a lungul timpului, tehnicile de reproducere asistată au evoluat pentru a satisface nevoile diferitelor tipuri de pacienți.

În acest moment, există 3 protocoale principale din care medicul dumneavoastră poate alege, deși există mai multe variante. Principala lor diferență constă în tipul și momentul de reglare. Rețineți că reglarea descendentă (down-regulation) se referă la acțiunile și medicamentele luate pentru a evita ovulația prematură și a facilita recoltarea ovocitelor. Majoritatea cuplurilor la nivel global vor fi tratate cu protocolul antagonist și o porțiune mai mică va fi supusă unui protocol agonist (lung sau scurt). În toate protocoalele, există o monitorizare de rutină a pacienților prin ecografii trans-vaginale și verificarea profilului hormonal. Criteriile după care va alege medicul dumneavoastră includ în principal vârsta, istoricul medical și caracteristicile, cauza infertilității și tratamentele anterioare pentru fertilitate al dvs.

Protocolul antagonist este cel mai frecvent utilizat protocol FIV la nivel mondial și unul dintre cele mai recente. Aceasta implică mai multe avantaje, cum ar fi un tratament prietenos cu pacienții, mai puține zile și doze de injecții și un risc scăzut de sindrom de hiperstimulare ovariană. Acest tip de tratament începe în ziua 2-3 a ciclului dumneavoastră cu hormoni injectabili care stimulează foliculi și durează aproximativ 10-12 zile. După câteva zile de injecții, se adaugă antagonistul GnRH pentru a preveni ovulația prematură. La sfârșit, medicul dumneavoastră vă va administra un declanșator (trigger) pentru a stimula maturarea finală a ovocitelor și va continua cu recoltarea ovocitelor dvs. Acest tip de protocol este eficient pentru majoritatea pacienților și poate fi utilizat în mai multe tipuri diferite de infertilitate.

Pe de altă parte, protocolul lung GnRH-agonist a fost folosit de mai bine de două decenii ca standard în FIV de la descoperirea sa în anii 1980. Acest protocol începe în ziua 21 a ciclului anterior tratamentului cu introducerea injecției zilnice de agonist pentru reglarea descendentă (down-regulation). În ziua 2-3 a ciclului următor, pacienta începe cu hormoni foliculostimulatori injectabili și continuă cu agonistul până la declanșatorul final de maturare ovocitelor (trigger).

În consecință, acest protocol implică efecte secundare, cum ar fi o durată mai mare de tratament, mai multe fiole de gonadotropină, formarea de chist ovarian și simptome ale menopauzei. Ca rezultat, este de obicei rezervat pentru femeile cu raspundere normala (normal responders) și femeile cu cicluri anterioare nereușite de FIV sau cu cauze specifice de infertilitate.

Al treilea protocol principal pe care medicul dumneavoastră îl poate alege este protocolul scurt-agonist sau Flare-up. Acest tip de protocol folosește agonistul GnRH sub un concept diferit pentru a stimula, mai degrabă decât a suprima, producția naturală de FSH a corpului. Deși este mai puțin obișnuit în ultimii ani, protocolul de Flare-up este, în general, recomandat atunci când o pacienta a avut un răspuns slab la alte protocoale sau le-a încercat fără succes.

Aditional, există protocoale alternative și pot fi o opțiune atractivă pentru mulți medici și paciente. Acestea variază de la FIV natural, la FIV minim, mini sau ușor(mild) și pot include priming sau pre-tratament. Aceste tipuri de tratament pot fi considerate o opțiune mai bună la paciente cu rezervă ovariană scazuta și cu răspuns scăzut, deoarece implică costuri mai mici și doze de medicamente mai scazute, precum și mai puține vizite de monitorizare. Cu toate acestea, aceste protocoale au dezavantajul major al recrutării limitate a ovocitelor la paciente cu activitate ovariană normală.

După câteva decenii de progrese medicale și tehnologice, dezbaterea asupra protocolului de alegere este încă în desfășurare. În EMBRYOLAB, credem că cel mai bun protocol pentru fiecare pacienta nu ar trebui să fie nici „maxim”, nici „minim”, ci, în schimb, să fie „optim”. În cele din urmă, protocolul corect se bazează pe nevoile și caracteristicile specifice ale pacientului, precum și pe obiectivele familiei.
Acesta este motivul pentru care personalizăm planul nostru de tratament pentru fiecare cuplu individual.

Fiecare călătorie de fertilitate reușită începe cu o bună planificare!