De Evi Kalouta, Psiholog -Psihoterapeut, Embryolab
Pe măsură ce trec zilele acestei perioade fără precedent, organismul psihic al tuturor dintre noi încearcă să găsească echilibrul și să se adapteze constant la noile date.
Care este pariul penru psihologia noastra?
Sa mentinem o perspectiva care este auxiliara, dar pe de alta parte fara sa suprime reactiile noastre sanatoase la dificultatile cu care ne confruntam.
Rutina noastră de zi cu zi a luat o formă complet diferită, atât de brusc, atât de violent și în același timp… atât de protector! „Rămânem acasă” cu tot ajutorul pe care acest lucru îl poate aduce sănătății noastre, familiei noastre, societății noastre, vieții noastre. Dar rămânem acasă și experimentăm o serie de pierderi – de la faptul cand vom vedea din nou soarele până la modul în care o sa reusim supraviețui financiar. De la daca mai vedem și mai simțim propriii oameni, pana la visele și obiectivele importante pe care le avem pentru viața noastră.
Consecintele acestor schimbari?
▪ Frica si anxietatea fata de viitor (de ziua de maine si cel mai tarziu).
▪ Furia pentru tot ceea ce “trebuie” sa gestionam impreuna cu toate costurile multilaterale.
▪ Tristetea pentru ceea ce se intampla. Și pentru că ceea ce se întâmplă, trebuie să-l trăim în toată gloria sa. Pentru că viața este alcătuită din răsuciri care ne surprind mereu cu cât de șocante poate fi.
Da, este posibil ca sufletul și corpul să reacționeze. Sa cer uneori ajutor, sa caută modalități de a-și exprima disconfortul în viață. Sa vorbeasca la noi prin cum ne simțim, cum mâncăm, dacă dormim bine, cum functionam pe parcusul zilei.
Οκ deci,
haideti să ne așezăm și să respirăm. Haideti sa lasăm umerii să cad mai relaxati la pozitia lor și sa ne scunfuntam corpurile noastre pe scaun. Să ne permitem să fim „cel care știe” si cunoaste modalități de a susține această provocare fără precedent dar și cel care cunoaste să se autosusţine.
Și pe măsură ce ne protejăm corpul de Coronavirus , să vedem cum reacționează psihicul: Ce ar fi nevoie ca să funcționeze mai bine? Ca să nu ne facă să simțim că „depășește limitele sale”? – Răspundem într-un mod simplu, dar cu sens.
Imi protejez psihologia cu:
✓ Am grija sa raman informat, asa cum as face pentru orice subiect sunt interesat. Fara sa primesc informatii care ma obosesc, ci doar cele care ma ajuta. Fara sa reciclez si fara sa “imi hranesc” corpul cu ce il deranjeaza.
✓ Permitandu-mi sa fiu cine sunt fara sa simt ca “ma abandonez la mila emotiilor mele”. Recunoscand ca da, pot experimenta diferite etape emotionale si “este In regula-voi avea grija de ele”. Nu au venit sa ma distruga- nici acum, si nici niciodata.
✓ Sa iau legatura cu oameni cu care sunt compatibil, cu care ma simt relaxat, cu care putem impartasi lucruri reciproc.
✓ Sa nu incerc sa ma relaxez cu o tigara sau cu o bautura. Cu siguranta corpul meu dispune mecanisme care ma pot ajuta fara sa ma dauneze.
✓ Si da, este posibil sa nu fie cel mai usor lucru sa am o dieta perfecta in timp ce stau acasa zile intregi, dar imi pot acorda cateva minute pentru a face miscare (putine exercitii, putina gimnastica, putin dans, orice!). Come on… pot!!
✓ Sa gandesc pe termen lung. Am nevoie de perspectivă. Experimentăm o perioadă care nu privește restul vieții noastre. O susțin acum, dar privesc înainte.
✓Sa nu pun la indoiala capacitatea mea sa trec si prin aceasta situatia dar și să nu mă învinovățesc pentru orice nu am făcut mai devreme.
✓ Țin un echilibru – imi asum responsabilitatea sa ma ajut si nu sa ma blochez!
Vreau sa am un copil… Iar aceasta piedica care a venit este incredibilă, printre atâtea altele, pe care le-confruntam deja …
Conceptul creației cere atâta răbdare și dragoste. Creația atrage întotdeauna atenția și este imaginea viitorului, este urmarea, este viața. Și creatorul? Este o creație alimentată de rădăcinile sale.
Dă-i totul, rămâi cu el și visează pentru el. Ingrijeste-l ca să poate sa creadă în visele sale. Și permitei să reziste dificultăților, arătându-i căile din interiorul său și nu doar obstacolele.
Stau acasa – Raman puternic
